Răspuns:
Personalitate marcantă a neamului românesc, unul dintre liderii Revoluţiei de la 1848, Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator, s-a născut la Bucureşti, la 29 iunie 1819.
Nicolae Bălcescu s-a născut în mahalaua bucureşteană Boteanu, fiind al patrulea din cei cinci copii ai Zincăi Bălcescu. Prima educaţie a primit-o în cadrul familiei, de la un arhimandrit grec. Apoi şi-a continuat studiile la Colegiul ”Sf. Sava” din Bucureşti, unde şi-a însuşit de la profesorul bănăţean Eftimie Murgu primele elemente de filosofie, potrivit lucrării ”Dicţionarul scriitorilor români” (1995).
La 19 ani s-a angajat în armată cu gradul de iuncher şi a predat, ca învăţător, cunoştinţe elementare şi lecţii de istorie într-o şcoală destinată ostaşilor. Studiul istoriei, mai ales al documentelor referitoare la trecutul Principatelor, a devenit preocuparea dominantă, ceea ce a avut ca urmare şi orientarea tânărului ofiţer spre gruparea naţională condusă de colonelul Ion Câmpineanu.
În 1840, Nicolae Bălcescu a luat parte la mişcarea revoluţionară iniţiată de Dimitrie Filipescu (alături de Eftimie Murgu, C. Bolliac, Marin Serghiescu, J.A. Vaillant, C. Telegescu), care avea ca obiective instituirea republicii, eliberarea şi împroprietărirea ţăranilor, potrivit volumului ”Istoria românilor” (vol. I, VII, Ed. Enciclopedică, 2003). Mişcarea a fost descoperită de autorităţi, iar membrii ei au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. Bălcescu a fost condamnat numai la trei ani de închisoare, fiind considerat minor. Detenţia a fost grea, sănătatea fiindu-i şubrezită. A fost graţiat în aprilie 1842
Explicație:
