In textul ,,Povestea vorbii'' de Anton Pann nararea este la persoana a III-a, din perspectiva narativa predominant heterodiegetica a unui narator omniscient si omniprezent, afirmata de prezenta formelor lexico-gramaticale de persoana a III-a: ,,el'', ,,era'', ,,vedea'', ,,avea''. Aceasta alterneaza insa cu naratiunea homodiegetica, datorata inserarii in povestea principala a altora, secundare, confirmata de prezenta marcilor de persoana I: ,,spun'', ,,sa vorbim'', ,,n-avem.
De asemenea, modul principal de expunere este naratiunea: ,,Pe craiul cu astă vorbă îl împunse, / Dar deocamdată nimic nu răspunse. / Ea însă părîndu-i că nu auzise / Între alte vorbe iară îi mai zise...'', care se impleteste cu dialogul: ,,— Ce fel? Acum văz că n-are cel mai mic miros măcar!'', ,,— Nu știu, — împăratul zise — asta este treaba ta...''.
*Mentionez ca am conceput aceste argumente pe baza textului intreg, gasit pe Wikipedia, ceea ce inseamna ca poate sa nu corespunda cu fragmentul din manual.
