Voievodul Mihai Viteazul a fost primul care a reuşit Unirea românilor în 1600, chiar dacă numai pentru o scurtă perioadă. Pecetea sa ca domn al celor trei Ţări Române poate fi socotită drept prima stemă a României.
Sigiliul cuprinde stemele celor trei principate româneşti: în centru, un scut haşurat orizontal cu stema Moldovei, deasupra acvila valahă cu crucea în cioc, dedesubt stema Transilvaniei - doi lei afrontaţi ţinînd o spadă, păşind pe şapte munţi. Scutul cu stema Moldovei este susţinut de două personaje încoronate (tenanţi).
Pe sigiliu mai sînt două inscripţii. Prima, circulară, pare a fi IO MIHAILI UGROVLAHISCOI VOEVOD ARDILSCOI MOLD ZEMLI. A doua, plasată pe un arc de cerc ce separă stema Ţării Româneşti de restul compoziţiei heraldice, NML BJE MLRDIE, poate fi tradusă prin DIN ÎNSĂŞI MILA LUI DUMNEZEU. BJE e scrierea prescurtată pentru DUMNEZEU (boje) iar MLRDIE vine de la milosîrdie.
