Răspuns :
Răspuns:
“Popa Tanda” de Ioan Slavici și “Moara lui Călifar” de Gala Galaction sunt două nuvele ale poporului român care transmit mesajul autorului față de valorile tradiționale ale (țăranului) român(ului).
Textele aparțin genului epic și sunt construite în ordine logică și cronologică pe un fir narativ prin înlănțuire.
În creație “Popa Tanda” este vorba despre un preot pe nume Trandafir care a devenit părinte în satul Butucani, însă pentru că era prea greu la vorbă a fost trimis în satul Sărăceni, iară sărăcenii nu aveau de nici unele. Și precum spunea el, popa “Popa face treaba satului, iară satul să îngrijească traista popii” a început să țină predici la biserică și să îi sfătuiască pe săteni, însă nu au făcut nicio schimbare. Atunci, popa a început a batjocori pe săteni, apoi a ocărî, dar nimeni nu făcea nimic. Ba mai mult, sătenii l-au reclamat la episcop.
După ce a văzut el popa că nimeni nu făcea nimic, iar el avea o soție bolnavă și patru copii, a început să-și renoveze casa și să planteze popușoi până când oamenii i-au luat exemplul și dintr-un sat sărac, Sărăceni a devenit un sat prosper.
În creația “Moara lui Călifar” autorul prezintă cititorului un bătrân care locuia la o moară într-o pădure, iară acest bătrân se spunea că și-a vândut de mult timp sufletul diavolului.
Un băiat orfan pe nume Stoicescu a găsit de cuviință să meargă la bătrânul Călifar și să-și încerce norocul, fiindcă precum spunea el “Ce am și ce-o să pierd? Părinți nu, rude nu, drag nu sunt nimănui.”
Așa a pornit băiatul prin pădure și a ajuns la Moș Călifar care i-a spus că înainte să îl procopsească îi va da ceva de mâncare, dară întâi să se spele în iaz.
Deodată, Stoicea s-a trezit în mijlocul unei vijelii. Căutând ascunzătoare, acesta a auzit un glas de copilă, însă nu era oricare fată, ci fata boierului Rovin, Tecla. Astfel, recunoscător, boierul l-a făcut mare văcar în Alăutești până când l-a căsătorit cu fiica lui și l-a făcut stăpân.
Într-o zi, Stoicea a aflat de pârjolul tătăresc ce s-a abătut în țară. A început să dea ordine într-o parte și într-alta, însă dușmanii se apropiau vitejește până când acesta s-a gândit să iasă la luptă, dar...
Băiatul s-a dezmeticit. Era înapoi lângă bătrânul morar. Toată viața pe care a trăit-o era doar un vis pe care diavolul i l-a dăruit, apoi i l-a curmat.
În final, băiatul îl omoară pe moș, căci acesta putea muri decât omorât, astfel s-au îndreptat amândoi spre porțile iadului.
Ambele opere sunt povești cu tâlc, morala nuvelei “Popa Tanda” fiind faptul că schimbarea începe de la exemplul personal, iar cea a nuvelei “Moara lui Călifar” este că diavolul îți aduce numai bucurii trecătoare.
De asemenea, diferența dintre cele două texte este că “Moara lui Călifar” este o creație a genului fantastic, deoarece întâmplarea se petrece la o moară în care ființele întunericului, diavolii, le acaparează mințile vizitatorilor, iar moara este simbolul timpului care mistuie, macină lumea, situată în centrul universului care se transformă continuu.
În concluzie, “Moara lui Călifar” de Gala Galaction și “Popa Tanda” de Ioan Slavici sunt două opere literare narative ale poporului român cu tâlc din lumea satului, diferențiate prin caracterul fantastic al operei lui Gala Galaction.
Explicație:
1) Am folosit cuvintele “dară” și “iară” pentru a suna ca limbajul din poveștile respective.
2) De asemenea, mai poți adăuga la început ceva despre autori.
3) Dacă sunt greșeli, te rog să le corectezi și să îmi scrii.
4) Știu că se repetă prea mult verbul “a începe”. Poate vei găsi o altă exprimare dacă nu îți place.
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Dacă aveți întrebări sau nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!