Gradina mea - grădina copilăriei mele - Avea odată straturi şi alei. Pe brazde negre infloreau pansele Şi le stropeau pe înserat bătrânii mei C-o stropitoare verde, smalfuită. Erau pe-aicea flori de mărgărită Şi micşunele cu parfum de mosc La uşa ce se vaită prelung Mă-ntâmpină parfum închis şi greu, Şi-n pragul putred, din trecut, m-ajung Vechi amintiri din ceea ce-am fost eu. Odăile pustii mi se-arată Atât de mari cum îmi păreau odată, Pe vremea când le măsuram, tiptil, Cu paşi mărunţi şi şovăielnici de copil, Era atât de nalt pe-atunci plafonul scund, Și uşile erau atât de grele Când încercam să mă ascund, Tinându-mi răsuflarea, după ele.. (Otilia Cazimir, Pelerinaj sentimental) Scrie toate figurile de stil din această poezie. Dau coroană !
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Dacă aveți întrebări sau nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!
