Răspuns:
Ion Luca Caragiale l-a introdus pentru prima dată pe Mitică cititorilor săi într-o schiță eponimă din 1900, unde a demonstrat trăsăturile universale ale personajului și indică faptul că primul nume este suficient pentru a defini personajul. Pasajul de deschidere trasează în mod deosebit o paralelă între București și Paris (într-o perioadă în care capitala românească era cunoscută sub denumirea de „micul Paris” sau „Parisul Estului”)
Cu sarcasm, Caragiale continuă să indice că principala trăsătură a personajului este utilizarea sa inventivă a limbii române și tendința sa de a moneda termenii și de a face glume, cu care „În primul rând, micul nostru parizian îi uimește pe provincieni”.
Restul schiței enumeră observațiile lui Mitică, dintre care o parte sunt platitudini sau clișee. Unele dintre ele sunt observații izolate, pe care autorul le definește drept „sentimentale, lirice și melancolice”: „Cea mai frumoasă fată nu poate oferi decât ceea ce are de oferit”, „Viața este un vis, moartea este o trezire” și „ Fiecare trandafir are ghimpul său ”.
Explicație:
