Confesiunea lirica are ca tema conditia umana prin asocierea pe care o face autorul intre om si lucru. Eul liric considera ca fiinta umana este insignifianta prin comparatia "lucruri suntem ce poarta in ele/ ganduri ca pietrele". Metafora revelatorie " drumul norilor e prea mare" face trimitere la neputinta omului comun limitat de a atinge absolutul.