Răspuns:
Prima varsta a omului, copilaria,sta sub semnul jocului, care il fascineaza si pe adult, prin frumusete si libertate. Pentrufiecare copil joaca nu este doar un prilej de distractie , de amuzament, ci si o forma de exprimare a personalitatii si deexplorare a lumii.Jocul poate sa presupuna, in egala masura descarcare de energie, spirit de imitatie, pregatire pentru viata, exercitiu destapanire de sine, competitie, efort, exercitiu mental, imaginatie, creativitate, spirit de echipa, nevoia de plasmuire aunei alte realitati.Tema jocului a fost abordata si din punct de vedere teoretic, devenind subiectul unor scrieri interesante. De pilda,scriitorul francez Roger Caillois alcatuieste un studiu intitulat Jocurile si oamenii in care realizeaza o clasificare a jocurilor in functie de rolul competitiei, al norocului, al simulacrului(ex. jocuri de iluzie, teatru etc.),al vertijului(ex.atractii de balei, alpinism).La randul sau, Johan Huizinga, in eseul Homo ludens, porneste de la premisa ca exista un element ludic in faptele decultura , punand jocul in relatie cu justitia, razboiul, poezia, filosofia,arta etc. Jocul ocupa un loc fundamental inexistenta umana, fiind insa caracteristic nu numai omului, ci si animalelor.Copilaria si jocul alcatuiesc un spatiu ideal spre care scriitorii se intorc adeseori, evocandu-l cu incantare si nostalgie.Tema jocului, este o tema eterna. Predispozitia pentru joc, pentru petrecere, este specifica fiintei umane, chiar dacamodul de viata al oamenilor se schimba, si, odata cu el, felul de a se juca al celor mici sau de a se distra al adultilor
Explicație:
