5 on
LECTUR
Din fereastra clasei mele
de Emilia Căldăraru
Drag mi-a fost, prietene, de tine,
Tei bătrân, din curtea şcolii noastre.
în vacanță voi avea prieteni
Florile şi apele albastre.
Dar oriunde mi-amintesc de tine,
Tei bătrân, din geamul clasei mele;
Un castel de foșnet, de răcoare
Şi de ciripit de rândunele.
Tu așterni mireasma primăverii
Până pe caietul meu deschis;
Din coroana ta cad toamne roşii,
Ninge neaua iernilor din vis.
Nu-i așa c-ai împărțit cu noi, bătrâne,
Ale noastre temeri școlărești?
Și c-ai învățat cu noi alături
Să citești, să scrii, să socoteşti?
Nu-i aşa că ramurile tale
Nu adună numai cer şi vânt?
Glasurile, râsetele noastre
Se ascund în viul tău veşmânt.
Sunt pe lume, ştiu, copaci mai mândri,
Cedri, palmieri sau chiparoşi.
Mie însă tu-mi rămâi, bătrâne,
Verde pisc al anilor frumosi.

Va rog frumos am nevoie de rezumat sau o scurta povestire a poieziei​