Răspuns:
Era o seara rece și mohorâta de decembrie. Cerul părea de plumb. Copacii goi așteptau sa îmbrace haina albă.Din hornurile caselor se înalțau linii de fum.Totul era pregatit de iarna.
M-am uitat încă odată pe fereastră și am vazut că din cer au inceput să cad încet,încet fulgi mici și argintii. Apoi m-am.dus la culcare. A doua zi când m-am trezit, m-am ridicat din pat ,iar în fața mea se întindea un tablou cu un peisaj minunat.Satul era rasfirat printre dealuri pe care era așternută o mantie alba de zăpadă. Copacii erau împodobiti cu betele sclipitoare ,iar căsuțele erau îmbrăcate într-o haină albă de zahar. In depărtare era lacul pe care se asezase o pojnita de gheață ca oglindă. Natura era ca un vis.Totul parea un tablou de cristal așternut pe o pânză.
M-am intors de la fereastră zâmbind și spunând:- O tablou măreț este iarna!
Sper ca te-am ajutat cu acesta compunere!!
