Nantes, 4 februarie 2006 Dragă Nathalie, Nu vei crede ce mi s-a întâmplat. V-am spus deja că verișorul meu m-a invitat luna trecută la petrecerea lui de ziua de naștere. Ei bine, acolo l-am cunoscut pe Philippe ... De îndată ce l-am văzut, a fost dragoste la prima vedere. Nu am crezut niciodată că este posibil să mă îndrăgostesc la prima vedere. Am discutat, am râs, am dansat, pe scurt, am decis să ne întâlnim din nou chiar a doua zi. Nu am dormit toată noaptea; Am trecut prin tot felul de sentimente: confuzie, angoasă, bucurie, entuziasm, nerăbdare. Știi, este doar genul meu: este înalt, subțire, are ochi albaștri și păr blond, dar ceea ce m-a atins cel mai mult a fost simțul umorului și bunătatea lui. Este foarte amabil, simpatic, inteligent. Acum inima mea este sfâșiată între speranță și bucurie la începutul a ceva extraordinar din viața mea și frica de a greși. Poate ar trebui să-mi iau mai mult timp, astfel încât să nu mă înșel cu sentimentele mele. Ce crezi despre asta? Pupici, Sophie
