încet dis de dimineață ajung în desen de baston se îndreaptă spre cărarea ce ducea în set cu o ultima silabă speranța că poate încă era binevenită acolo la marginea Poienii copilașii se zbenguiau în țărână acoperită cu mușchi prind pin din cap pana.n picioare.Kira zâmbi.Îi cunoștea pe toți.Baietelul cu par bălai al prietenii mameii..... Era mai mică decât băiețelul blond,de-abia începuse să umble,dar chicotea si tipa la olalta cu ceilalti. Jucanduse lepșa ..Se încaierau,se pocaneau unii pe alții,se jucau cu bete si își agitau pumnisorii.Kira își aminti de tovarășii ei de joacă din copilărie, care se luau si ei la tranta, pregatinduse pentru luptele adevărate ale vieții de adult.Ea nu se putuse juca niciodată din cauza piciorului ,doar se uitase la ei cu invidie.Va rogg trebuie sa fac un rezumat pe baza acestui text.Dau coroana!!​