Planul de idei:
1. Personajul principal se afla in camera sa intr-o noapte de august.
2. Din cauza starii sale melancolice, acesta decide sa citeasca ceva.
3. Cand acesta atinge cartea, aceasta revine la viata.
4. Personajul petrece toata noaptea ascultand legendele spuse de carte.
Cartea care imi vorbeste
Era o noapte frumoasa de august. Ma aflam in camera mea, ascultand muzica si privind luna care stralucea mareata pe cer. Timpul parea aproape ireal in aceste momente nocturne. Simteam ca lumea se ineaca in lumina lunii si ma simteam trista, mica si neinsemnata in fata măreței luni. Ca sa imi alung gandurile, m-am decis sa aleg o carte de pe raft si sa o citesc. Intotdeauna mi-a placut sa citesc noaptea. Imi oferea o stare de liniste inainte de culcare.
Nestiind ce sa aleg, am pus mana pe o carte la intamplare. In acel moment, am simtit o piscatura in varful degetelor. Apoi, o lumina plăpânda a inceput sa rasara dintre paginile cartii. In urmatorul moment, am auzit o voce firava. M-am speriat si am crezut ca visez, asa ca am inceput sa imi ciupesc obrazul.
- Este real, nu visezi. M-ai readus la viata cu atingerea ta.
Cartea tocmai imi vorbise. Nu imi venea sa cred ce aud.
- Cititorule, esti o fiinta foarte speciala. Nu oricine atinge o carte o poate invia. Tu ai un dar special. Sunt doar 10 astfel de persoane in lume, iar tu esti una dintre ele. Acum, pentru ca m-ai readus la viata, te voi calauzi peste tot, iti voi fi intelepciunea. Doar tu ma poti auzi si poti vorbi cu mine in gandul tau. Iti multumesc, fiinta draga pentru ca m-ai ales!
In acea noapte, nu am reusit sa adorm o secunda. Cartea mi-a povestit legende si taine nemai auzite. Cine ar fi crezut ca o noapte obisnuita se putea transforma intr-un asemenea miracol. Din acea zi, am stiut ca sunt speciala si am fost recunoscatoare pentru darul meu.