„Multi scriitorii au nevoit de au scris randul si povestea färalor, de au lasat izvod pa urma, şi bune si rele, sa ramaie feciorilor şi nepotilor, sa le fie de invatatura, despre cele rele sa să fereasca si sa sa socoteasca, iar dupre cele bune sa urmeze si sa sa invete si sa sa indirepteze. Si pentru aceia, unii de la alti chizmindu si însemnând si prescurtu scriind, adeca și raposatul Gligorie Ureche ce au fost vornic mare, cu multa nevointa cetind cărțile si izvoadele si ale noastre si cele striine, au aflat cap și incepatura moşilor, de unde au izvorat in tara și sau inmultit si s-au latit, ca sa nu sa innece a toate tarile anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat, sa se asemene fieralor şi dobitoacelor celor mute si fara minte. Pre aceia urmând si chizmand, macar ca să afla si de altii semnate lucrurile tarai Moldovi, apucatu s-au si dumnealul de au scris [...]“
