Răspuns:
Incipitul basmului este supramarcat printr-o dublă intrare în universul ficţional. Fiecare prag al intrării în lumea basmică este sintagma „Amu, cică” („Amu cică era odată într-o ţară un craiu care avea trei feciori”). Este de observat că naratorul exclude clişeul „ca niciodată” care ar fi plasat de la început acţiunea în timp fabulos. Astfel, basmul lui Creangă păstrează de la început ambiguitatea real/ ireal pendulând între coordonate concrete şi proiecţii abstracte.
Explicație: