Mă întremam anevoie dintr-o boală grea, și medicii stăruiau să
schimb aerul. Mi-am adus atunci aminte de văral Dionis, care
stăpânea o moşie pe plaiurile Buzăului.
Nu mai călcasem acolo din copilărie, când petreceam verile la
bunici.
Fără să-l mai vestesc, m-am suit dimineața în ben şi la scăpă-
tatul soarelui, după ce am urcat albia Buzăuliu, proptită cu
spéteze de munţi albaştri în fund, eram la capătul călătoriei, cu
toate umbrele copilăriei abătute asupra mea.
Am aşteptat îndelung, până ce un slugoi, stârnit de hărmălaia
câinilor, s-a îndurat să iasă, bănuitor - boierul nu era acasă.
A trebuit să stăruiesc oarecum ameninţător și să mă duc la
polăţile argaţilor. Aici, dada Sia, bătrâna doiçã. a lui Dionis, de
care eram crescuţi, după ce m-a udat cu toate lacrimile econo-
misite până, atunci, m-a urcat în casă și m-a găzduit chiar în
odaia lui Dionis. Toate celelalte erau pustii
.
Bătrâna, povestindu-mi, se căina cu mâna pe inimă. Aș fi vrut să
aflu unde e Dionis. Are să-mi spuie a doua zi. Acum trebuie să
mă culc.
Vase Voicatessen
Sillatala
aratati care este succesiunea intamplarilor din textul dat
​