“Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aistea, se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Şi cum sta şi el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se sui deasupra lui şi zice cu glas răutăcios:

- Alelei! Fecior de om viclean ce te găseşti: tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine te-am căptuşit! Acuma să-mi spui tu cine eşti, de unde vii şi încotro te duci, că, de nu, acolo îţi putrezesc ciolanele! (…)

Fiul craiului, văzându-se prins în cleşte şi fără nicio putere, îi jură credinţă şi supunere întru toate, lăsându-se în ştirea lui Dumnezeu, cum a vrea el să facă. Atunci Spânul pune mâna pe cartea, pe banii şi pe armele fiului de crai şi le ia la sine; apoi îl scoate din fântână şi-i dă paloşul să-l sărute, ca semn de pecetluire a jurământului, zicând:

- De-acum înainte să ştii că te cheamă Hapap-Alb; aista ţi-i numele, şi altul nu.

Dupa aceasta încalecă, fiecare pe calul său, şi pornesc, Spânul înainte, ca stăpân, Harap-Alb în urmă, ca slugă, mergând spre împarăţie, Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste, înainte mult mai este.”

( Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

1. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: să trăsnească, răutăcios, carte, a căptuşi, viclean. 1p

2. Identifică, în text, două motive literare specifice basmului. 1p

3. Explică titlul basmului în raport cu textul dat. 1p

4. Comentează semnificaţia enunţului subliniat. 2p

5. Mentionează două modalităţi de caracterizare a Spânului. 1p

6. Notează două caracteristici ale basmului cult. 1p

7. Scrie două mărci ale oralităţii din text. 1p

8. Numeşte două moduri de expunere din text.​