le
"Dar nu-i cum gândeşte omul, ci-i
cum vrea Domnul. Într-una din zile, şi
chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate
vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres
drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe
acolo spre mănăstiri. Şi bădiţa Vasile n-are
ce lucra? Hai şi noi, măi băieţi, să dăm
ajutor la drum, să nu zică Vodă, când a
trece pe aici, că satul nostru e mai leneş
decât alte sate. Şi ne luăm noi de la şcoală şi
ne ducem cu toţii.
şi care săpau cu cazmalele, care
cărau cu tărăboantele, care cu căruţele,
care cu covețile, în sfârşit, lucrau oamenii
cu tragere de inimă. larvornicul Nic-a
Petricăi, cu paznicul, vătămanul şi câțiva
nespălaţi de mazili se purtau printre
oameni de colo până colo,
colo, şi când
deodată numai iaca vedem în prund câţiva
oameni claie peste grămadă, şi unul din ei
mugind puternic. Ce să fie acolo?
ziceauoamenii
, alergând care de care din
toate părţile.
Pe bădiţa Vasile îl prinsese la
oaste cu arcanul, îl cetluiau acum zdravăn
şi-l puneau în cătuşe, să-l trimită la Piatra...
laca pentru ce scosese atunci vornicul
oamenii la clacă. Aşa, cu amăgele, se
prindeau pe vremea aceea flăcăii la
oaste... Afurisită privelişte mai fu şi asta!
Flăcăii ceilalţi pe dată s-au făcut
nevăzuţi, iară noi, copiii, ne-am întors
plângând pe la casele noastre.
– Afurisit să fie câinerul de vornic, şi cum a
ars el inima unei mame, aşa să-i ardă inima
Sfântul Foca de astăzi, lui şi tuturor
părtaşilor săil blestemau femeile din sat, cu
lacrimi de foc, în toate părţile. Iar mama lui
bădiţa Vasile îşi petrecea băiatul la Piatra,
bocindu-l ca pe un mort!
- Las', mamă, că lumea asta nu-i numai cât
se vede cu ochii, zicea bădiţa Vasile
mângâind-o; şi în oaste trăieşte omul bine,
dacă este vrednic. Oştean a fost şi Sfântul
Gheorghe, şi sfântul Dimitrie, şi alţi sfinţi
mucenici, care au pătimit pentru dragostea
lui Hristos, măcar de-am fi şi noi ca dânşii!



UN REZUMAT DE 10-30 DE CUVINTE ȘI O ARGUMNTARE CA TEXTUL ESTE NARATIV(10-20 CUVINTE) VA ROGG
​