Aici fu întrerupt de o detunătură puternică și de o ghiulea de tun, care trecu ștergând
vârfurile copacilor și ateriza în nisip, la nici o sută de iarzi de locul unde stăteam noi doi de
vorbă. În clipa următoare, amândoi ne-am luat picioarele la spinare, în direcții diferite. Apoi,
mai bine de o oră, una după alta, bubuiturile au zguduit insula și ghiulelele au continuat să
se prăbușească prin pădure. Treceam dintr-o ascunzătoare într-alta, urmărit tot timpul de
aceste îngrozitoare proiectile. Dar, către sfârșitul bombardamentului, deși încă nu îndrăz.
neam să mă aventurez către fortificație, unde ghiulelele cădeau cel mai adesea, am început să
mai prind curaj. După ce am făcut un lung ocol pe la est, m-am târât în direcția îngrăditurii,
pe sub copacii de pe țărm. Soarele tocmai apusese și o briză dinspre mare făcea să foşnească
și să freamăte pădurea, încrețind oglinda cenușie a golfului. Refluxul trăsese apele departe și
largi porțiuni de nisip ieșiseră la iveală; iar aerul, după dogoarea de peste zi, acum mă înfiora,
simțindu-i răcoarea prin haină. [...] Chiar în momentul în care priveam într-acolo, izbucnirá
o nouă flacără roșie și o nouă bubuitură, care-și trimise ecoul cu vuiet, și o altă ghiulea şuieră
prin văzduh. Am mai stat o vreme la pândă, observând agitația care a urmat după atac. Unii
sfărâmau cu securea ceva care se afla pe plajă, în apropiere de fortăreață. Mai departe, lângă
gură de vărsare a râului, strălucea printre copaci un mare foc, iar între acel loc și corabie,
unul dintre giguri se tot ducea și se întorcea, iar oamenii din el, pe care-i văzusem atât de
posomorâți, vâsleau acum chiuind ca nişte copii. Într-un târziu, mi-am zis că mă pot întoarce
la fortificație. Mă aflam destul de departe, la baza scundului limb* nisipos al ţărmului către
marginea golful de est și care se unea, pe jumătate pe sub apă, cu Insula Scheletului. De cum
m-am ridicat în picioare, am văzut, la o oarecare distanţă în josul limbului și ridicându-se
dintre tufişuri, o stâncă solitară, destul de înaltă și ciudat de albă la culoare. M-am gândit
că aceasta trebuia să fi fost stânca despre care îmi pomenise Ben Gunn, iar într-o zi sau alta,
când va fi nevoie de o barcă, voi ști unde să caut una. Apoi, am înconjurat pădurea, până
şi
, curând, eram primit cu căldură de către grupul nostru.
7. În
când am ajuns din nou în spatele său, mai precis, la partea de îngrăditura care dădea spre golf



Menționează câte 2 repere spațiale și 2 temporale din textul dat (nu trebuiesc neapărat în ordine) ​