Fe (Z=26): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d6
Fe(2+) => 26-2 = 24 => 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d6
Fe(3+) => 26-3 = 23 => 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d5
dintre cele doua configuratii Fe(2+) si Fe(3+) cea mai stabila este la Fe(3+) deoarece substratul 3d este la semicompletare deci intr-o forma mult mai stabila compartiv cu cea de la Fe(2+).
Asadar tendinta oxidarii Fe la Fe(3+) se explica pe baza stabilitatii configuratie electronice pe care o adopta in formarea de compusi cum ar fi Fe2(SO4)3.
