a)t. din totalul de 5.900.000 t.). Crizele agrare din pragul secolelor XIX-XX, anii secetoşi, crizele industriale, dependenţa de piaţa mondială au dus la scăderea preţurilor, iar grânele româneşti nu erau de prima calitate. Scade consumul intern, de la 230 kg pe cap de locuitor în 1876, la 145 kg. Între acesti secoli marea proprietate era cea care-şi trăgea avantaje din forţarea exportului. Scăderea suprafeţei de pământ, de păşunat, a şeptelului, creşterea preţului pământului, a arenzilor au avut grave urmări demografice: natalitate redusă, mortalitate infantilă ridicată, foamete, lipsa igienei sanitare, incultură.
b) opinia mea este ca dependenţa de piaţa mondială au dus la scăderea preţurilor, iar grânele româneşti nu erau de prima calitate.
Solutie :
trebuiau sa ia în vedere mai degrabă sistemele în ansamblu decât sectoarele individuale. Un sistem ce cuprinde toate procesele şi infrastructurile existente în legătură cu o resursă sau o activitate, care sunt esenţiale pentru activităţile umane. De exemplu, sistemul energetic ce includeau tipurile de energie pe care le utilizau.
