Sufletul meu o fi nemuritor
Dar totuși știe ce înseamnă dor
Mai știe ce-i aia tristețe și singurătate
Cu toate că a avut parte de bucurie și sinceritate
Sufletul meu e o mica floare
Radiază de fericire la soare
Uneori însă îi cad niste petale
Fiindcă când e ger, e mare jale
Sufletul meu e un soare
Razele căruia aduce fericire mare
Doar că acestea de multe ori
Sunt ascunse cu uriași nori
La un moment dat sufletul meu se supune
Sentimentelor triste nu se poate opune
Însă speră săracul de el
Să câștige odată acest duel
Într-o bună zi însă-mi va spune
Că a câștigat ca într-o minune
Atunci va-ncepe a radia pentru totdeauna
Fiindcă pentru-o veșnicie a-ncheiat furtuna.
