Era 24 decembrie. Priveam din odaia mea peisajul magic de afară, având pe fundal niște vechi colinde românești. Așteptam cu nerăbdare să merg la colindat împreună cu prietenii mei și să aducem în casele gazdelor bucuria Crăciunului. Am pornit la drum bucuroși, cântând de zor și plini de entuziasm. Mă simțeam ca într-o familie, însă așteptam să ajung din nou acasă să îmi petrec Sfânta sărbătoare a Crăciunului împreună cu adevărata mea familie. După ce am ajuns acasă, m-am tolănit în fotoliul din sufragerie și așteptam împreună cu draga mea soră să vină Moș Crăciun cu daruri. Însă, după ce toată familia s-a strâns în acea odaie, mă simțeam deja împlinit.
-Un Crăciun Fericit, dragii mei! rosti bunicul.
Nu mai aveam nevoie de niciun dar. Inima mi se umpluse de bucurie și eram mai fericit ca niciodată. Era magic.
