Mă uit uimit la vîrfurile acestea stîncoase ce
în care se vorbesc limbile romanice
se-naltă în cer ca niște falnice turnuri de cetăți
și gîndul mă duce cu sute de ani în urmă, în trecutul glorios al neamului nostru. Din cîte
primejdii ne-au scăpat pe vremuri munții și codrii aceștia! Aici, în întăriturile acestea zidite
de Dumnezeu, au stat adăpostiţi aproape o mie de ani strămoșii noștri, cînd, prin şesurile
Dunării, curgeau puhoaiele de barbari, cînd noroadele sălbatice ale Asiei se năpusteau cu
duiumul, împingîndu-se unele pe altele, asupra Europei, jefuind oraşele și pustiind pămîntul
pe unde treceau. In munții aceștia s-a închegat tăria și unitatea neamului românesc. Ei au
fost ocrotirea și scăparea noastră în zilele de groază, cetatea sfîntă în care s-au păstrat așa
de curate credințele și limba, și datinile poporului nostru. În locurile acestea tăinuite, pe
veci îngrădite de străjile Carpaților, plutesc umbrele strămoşilor noștri de descălecătoare.

va rog ajutatima să fac rezumatul acestui text
urgent ❤️❤️​